La disciplina Istorie au fost contestate întrebările 1, 3, 7, 8, 13, 14, 15, 16, 18, 19, 20, 23 și 26. Comisia a stabilit că niciuna dintre contestații nu este întemeiată, astfel că toate au fost respinse și baremul inițial a fost păstrat.
Ce a stabilit comisia de contestații
Comisia de soluționare și profesorii de specialitate nominalizați de Ministerul Educației și Cercetării au analizat contestațiile la proba scrisă. Procesul-verbal consemnează că niciuna nu a fost considerată întemeiată. Pentru Istorie, justificarea trece prin manuale diferite, nu printr-o singură lucrare.
Concluzia oficială: cele 13 răspunsuri contestate la Istorie au fost menținute.
Întrebările contestate și justificările oficiale
Fiecare grilă este confruntată cu testul oficial: enunțul, variantele, răspunsul din foaia de răspunsuri și explicația comisiei. Pentru formularea integrală a documentelor, ai mai jos PDF-urile oficiale.
-
Grila 1Răspuns corect: b) 1946
Naționalizarea Băncii Naționale a României
Enunțul din test
Banca Națională a României a fost etatizată în anul:
De ce a fost menținut baremul
Comisia arată că anul 1946 este atestat explicit în manualul indicat și menține răspunsul din barem.
Sursa indicată de comisie: Preuniversitaria, manual de clasa a XII-a, p. 97 -
Grila 3Răspuns corect: a) Istvan Szamoskoszy
Romanitatea românilor în viziunea lui Istvan Szamoskoszy
Enunțul din test
Umanist maghiar care în secolul al XVI-lea își exprimă neîncrederea față de originea romană a românilor se numește:
De ce a fost menținut baremul
Criteriul cronologic îi exclude pe Robert Roesler, Simon de Keza și A.D. Xenopol. Procesul-verbal precizează că Szamoskoszy recunoscuse în 1593 originea latină, apoi și-a schimbat poziția după intrarea lui Mihai Viteazul în Transilvania, în 1599.
Sursa indicată de comisie: Gimnazium, manual de clasa a XII-a, p. 15 -
Grila 7Răspuns corect: a) Enea Silvio Piccolomini
Umaniștii și romanitatea orientală
Enunțul din test
Umanist italian care a abordat în secolul al XVI-lea tema romanității orientale:
De ce a fost menținut baremul
Comisia îl identifică pe Enea Silviu Piccolomini în enumerarea umaniștilor din secolele XV–XVI din manualul indicat. În subiect, numele este tipărit „Enea Silvio Piccolomini”.
Sursa indicată de comisie: Editura Didactică și Pedagogică, manual de clasa a XII-a, p. 14 -
Grila 8Răspuns corect: d) 1950
România în cadrul CAER
Enunțul din test
Construirea unui pod peste Dunăre între Bulgaria și România a fost hotărâtă în cadrul CAER în anul:
De ce a fost menținut baremul
Foaia oficială de răspunsuri marchează varianta d), adică anul 1950. Procesul-verbal confirmă că informația se găsește în manualul Corvin indicat mai jos.
Sursa indicată de comisie: Corvin, manual de clasa a XII-a, p. 128 -
Grila 13Răspuns corect: b) primul enunț este fals, iar al doilea este adevărat
Constituția din 1923 și drepturile femeilor
Enunțul din test
Analizați conținutul celor două enunțuri și stabiliți:
Articolul 7 din Constituția din 1923 prevedea că «legi speciale, votate cu majoritate de două treimi, vor determina condițiile sub care femeile pot avea exercițiul drepturilor civile».
Constituția din 1923, prin prevederile sale, a fost un act fundamental cu un pronunțat caracter democratic care a stat la baza dezvoltării țării în perioada interbelică.
De ce a fost menținut baremul
Primul enunț este fals deoarece prevederea citată apare la articolul 6, nu la articolul 7. Al doilea enunț este adevărat; de aceea rămâne corectă varianta b).
Sursa indicată de comisie: Gimnazium, manual de clasa a XII-a, p. 66 -
Grila 14Răspuns corect: a) ambele enunțuri sunt adevărate și există cauzalitate
Lovitura de stat din 1864 și Statutul Dezvoltător
Enunțul din test
Analizați conținutul celor două enunțuri și stabiliți:
Lovitura de stat din 2/14 mai 1864 a reprezentat o gravă încălcare a Convenției de la Paris.
Al. I. Cuza a adoptat un nou act constituțional numit «Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris».
De ce a fost menținut baremul
Comisia confirmă atât caracterul loviturii de stat, cât și adoptarea Statutului Dezvoltător și precizează că între cele două enunțuri există relație de cauzalitate.
Sursa indicată de comisie: Editura Didactică și Pedagogică, manual de clasa a XII-a, p. 162 -
Grila 15Răspuns corect: b) primul enunț este adevărat, iar al doilea este fals
Constituția din 1938 și regimul lui Carol al II-lea
Enunțul din test
Analizați conținutul celor două enunțuri și stabiliți:
La 20 februarie 1938 Constituția din 1923 a fost înlocuită cu una nouă, care concentra puterea în mâna șefului statului.
Regimul instaurat de Carol al II-lea a fost unul democratic în care se respecta principiul pluripartidismului politic.
De ce a fost menținut baremul
Procesul-verbal subliniază că subiectul folosește formularea «a fost înlocuită», nu termenul «promulgată». Manualul citat arată că noua Constituție a fost înfățișată poporului de rege printr-o proclamație la 20 februarie 1938. Regimul lui Carol al II-lea nu a fost democratic și nu a respectat pluripartidismul.
Sursa indicată de comisie: Corint Educațional, p. 64 -
Grila 16Răspuns corect: a) ambele enunțuri sunt adevărate, fără relație de cauzalitate
Statutul diplomatic al Principatelor Române
Enunțul din test
Analizați conținutul celor două enunțuri și stabiliți:
La sfârșitul secolului al XVIII-lea și la începutul secolului al XIX-lea, în Țara Românească și Moldova au fost deschise primele agenții și consulate ale Rusiei, Prusiei, Franței și Marii Britanii.
Încă din 1752, ambasadorii Franței îi considerau pe domnitorii Principatelor Române ca suverani cu titlul de «Alteță».
De ce a fost menținut baremul
Comisia constată că ambele informații apar ca adevărate în manual, dar una nu o determină pe cealaltă. De aceea varianta corectă este a), fără relație de cauzalitate.
Sursa indicată de comisie: Niculescu, p. 93 -
Grila 18Răspuns corect: d) primul enunț este adevărat, iar al doilea este fals
Relațiile Moldovei cu Polonia
Enunțul din test
Analizați conținutul celor două enunțuri și stabiliți:
Domnul Moldovei, Alexandru cel Bun, a depus jurământ de vasalitate regelui Poloniei, Vladislav Jagello, în anul 1402.
Petru I Mușat a continuat tradiția bunelor relații ale Moldovei cu Polonia.
De ce a fost menținut baremul
Primul enunț este confirmat. Al doilea este fals deoarece, potrivit formulării din manual invocate de comisie, Petru I Mușat «a inițiat», nu «a continuat», tradiția bunelor relații cu Polonia.
Sursa indicată de comisie: Corvin, p. 148 -
Grila 19Răspuns corect: d) ambele enunțuri sunt adevărate, fără relație de cauzalitate
Expansiunea otomană și alianța din 1389
Enunțul din test
Analizați conținutul celor două enunțuri și stabiliți:
La sfârșitul secolului al XIV-lea expansiunea otomană a devenit cea mai constantă și mai gravă problemă în cadrul relațiilor internaționale ale Țărilor Române.
În anul 1389, Mircea cel Bătrân încheie o alianță cu regele Poloniei, Vladislav Jagello.
De ce a fost menținut baremul
Manualul confirmă ambele informații, însă procesul-verbal precizează că între ele nu există o relație de cauzalitate. Baremul rămâne la varianta d).
Sursa indicată de comisie: Corvin, p. 148 -
Grila 20Răspuns corect: c) ambele enunțuri sunt adevărate și există cauzalitate
Rivalitatea austro-otomană și Ioan Lucius
Enunțul din test
Analizați conținutul celor două enunțuri și stabiliți:
În a doua jumătate a secolului al XVII-lea rivalitatea austro-otomană se reflectă și în mărturiile despre români.
În 1666, la Amsterdam apare Cronica lui Ioan Lucius care a urmărit istoria Croației și Dalmației, dar a făcut considerații și asupra vecinilor.
De ce a fost menținut baremul
Comisia menține varianta c) și arată că manualul evidențiază legătura dintre enunțuri prin formula «în acest context». Procesul-verbal nu indică pagina manualului pentru această grilă.
Sursa indicată de comisie: Corvin; pagina nu este precizată în procesul-verbal -
Grila 23Răspuns corect: d) C B A
Cronologia autorilor despre romanitatea românilor
Enunțul din test
Marcați pe foaia de concurs litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă.
A. Bogdan Petriceicu Hașdeu publică lucrarea «Pierit-au dacii?»
B. Dimitrie Cantemir publică lucrarea «Descrierea Moldovei»
C. Miron Costin îl consideră pe împăratul Traian «descălecătorul cel dintâi» al românilor.
De ce a fost menținut baremul
Ordinea corectă este Miron Costin, apoi Dimitrie Cantemir, apoi B. P. Hașdeu. Procesul-verbal confirmă varianta d) prin trimiteri cumulate la cele trei manuale indicate.
Sursa indicată de comisie: Corvin, Corint Educațional și Corint; pp. 17, 20–21, 23, 81 și 61, indicate cumulat în procesul-verbal -
Grila 26Răspuns corect: a) C B A
Cronologia constituțiilor României
Enunțul din test
Marcați pe foaia de concurs litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă.
A. Modificarea Constituției care permite integrarea României în structurile euro-atlantice
B. Constituția elaborată în timpul regimului comunist care copiază modelul sovietic
C. Adoptarea Constituției prin care Parlamentul are un caracter corporativ
De ce a fost menținut baremul
Mai întâi vine Constituția cu Parlament corporativ, apoi Constituția comunistă după model sovietic și, la final, modificarea care permite integrarea euro-atlantică. Procesul-verbal menține varianta a).
Sursa indicată de comisie: Nicolescu, p. 57; Corvin, p. 78 — denumirea «Nicolescu» este redată exact ca în procesul-verbal
Ce ne arată acest proces-verbal despre pregătirea la Istorie
Justificările trimit la volume publicate de Preuniversitaria, Gimnazium, Editura Didactică și Pedagogică, Corvin, Corint Educațional, Corint și Niculescu. O informație punctuală poate apărea într-un manual, iar contextul sau cronologia necesară rezolvării poate fi mai clară în altul.
Pregătirea dintr-o singură sursă poate lăsa goluri tocmai în zonele în care întrebările cer un an, o nuanță de formulare sau o relație de cauzalitate.
De ce materia Istoricescu este construită din mai multe manuale
Materia Istoricescu a fost construită prin compararea și reunirea manualelor din bibliografia de admitere. Informațiile invocate de comisie pentru justificarea celor 13 întrebări contestate se regăsesc deja în sinteza disponibilă în platformă.
Consultă materia Istoricescu, părerile utilizatorilor și opțiunile de pregătire.
Documentație verificabilă
Sursele oficiale ale analizei
O singură structură de studiu
Pregătește întreaga materie dintr-o singură sinteză
Informațiile importante din manualele de admitere, comparate, organizate și explicate în Istoricescu.Istoricescu este o platformă educațională independentă și nu este afiliată Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” sau Ministerului Afacerilor Interne.