Ți s-a întâmplat să greșești o grilă, să vezi răspunsul corect și să spui imediat: „Dar știam asta”? Informația nu ți-a dispărut din minte. Cel mai probabil, ai amestecat-o cu alta foarte apropiată.
De obicei, verifici răspunsul, te enervezi puțin și treci mai departe. Peste câteva zile apar aceleași nume într-o altă ordine și faci exact aceeași greșeală.
Aici merită să te oprești. Recitirea întregului capitol poate ajuta, dar mai întâi trebuie să vezi ce ai inversat.
„Le știam, dar le-am inversat”
Aud destul de des explicația asta în timpul pregătirii. Elevul știe că unul dintre răspunsuri era corect, recunoaște informația când o vede, însă nu mai poate spune sigur cui îi aparținea.
Într-o astfel de situație, eu nu m-aș opri la litera corectă. Aș întreba simplu: „La ce te-ai gândit când ai ales?”. Răspunsul îmi arată dacă informația nu a fost învățată sau dacă două lucruri au fost schimbate între ele.
Dacă îmi spui „știu că unul era în stânga Oltului și celălalt în dreapta, dar nu mai știu care”, problema este deja mult mai clară. Nu ai uitat toată lecția. Îți lipsește o legătură prin care să păstrezi fiecare nume în locul lui.
Seneslau și Litovoi: S–S și L–D
Luăm un exemplu concret. Seneslau era situat în stânga Oltului, iar Litovoi în dreapta Oltului. Citite de câteva ori, cele două informații pot părea ușor de reținut. Într-o grilă, puse una lângă alta, se inversează surprinzător de repede.
Eu le-aș despărți așa:
Seneslau — stânga Oltului: S–S
Litovoi — dreapta Oltului: L–D
Atât. Nu este nevoie de o poveste inventată în jurul lor. Când vezi numele lui Seneslau, ai perechea S–S. Pentru Litovoi rămâne L–D.
Asocierea este utilă numai dacă te ajută și după ce s-a terminat explicația. De aceea, peste câteva zile, aceeași informație trebuie verificată într-o altă grilă, cu variantele așezate diferit.
Callimachi și Caragea: doi ani pe care îi poți separa prin nume
La Codul Callimachi și Legiuirea Caragea apare alt tip de confuzie. Știi că unul este din 1817 și celălalt din 1818, dar anii sunt atât de apropiați încât ajungi să îi schimbi.
Aici chiar numele îți oferă ordinea:
CALlimachi — 1817
CARagea — 1818
CAL vine înainte de CAR, așa cum 1817 vine înainte de 1818. Nu trebuie să memorezi o explicație lungă. Păstrezi aceeași ordine pentru nume și pentru ani.
Nu caut câte un truc pentru fiecare informație
Unele lucruri trebuie învățate pur și simplu. Dacă nu știi informația, o asociere nu are ce să repare. Te întorci la materie, citești din nou și apoi verifici prin grile.
Astfel de legături sunt utile în locurile în care greșeala se repetă. Uneori ajută inițialele, cum se întâmplă la S–S / L–D. Alteori ajută ordinea alfabetică, precum CAL / CAR. Pentru o relație de cauzalitate, în schimb, trebuie înțeleasă legătura dintre evenimente. Nu există o singură metodă bună pentru toate.
Tocmai de aceea contează discuția din timpul pregătirii. Din răspunsul elevului pot să înțeleg unde s-a rupt firul și să aleg o explicație potrivită pentru acea greșeală, nu pentru tot capitolul.
Platforma arată greșeala. Apoi verificăm dacă a rămas corectată
În Istoricescu poți reveni la întrebările greșite și poți genera teste din paginile pe care le-ai învățat. În cadrul pregătirii, răspunsurile ne oferă punctul de plecare: vedem ce se repetă și discutăm exact acea confuzie.
După explicație, te întorci la grile. Dacă recunoști informația și într-o întrebare formulată diferit, asocierea și-a făcut treaba. Dacă o inversezi din nou, încercăm altă explicație sau revenim la fragmentul din materie.
Platforma păstrează exercițiul și rezultatele, iar întâlnirea cu profesorul lasă loc pentru întrebarea pe care un scor nu o poate lămuri singur: „De ce ai ales varianta aceasta?”.
Continuă pregătirea